\nNE \u00ceNSO\u0162E\u015eTE \u00ceN VACAN\u0162A DE IARN\u0102, POVESTINDU-NE<\/strong><\/p>\n
“[…] – Ia spune-mi, m\u0103 rog, de unde ai \u015ftiut c\u0103 o s\u0103 se strice vremea ast\u0103-noapte?
\n– Iac\u0103 vorb\u0103!… Oricine hr\u0103ne\u015fte un porc \u00een poiat\u0103, trebuie s-o \u015ftie aceasta.
\n– Ce fel?
\n– Apoi da!… La noi e cunoscut c\u0103 mascurul, c\u00e2nd vine de la c\u00e2mp cu un pai \u00een gur\u0103, vremea o s\u0103 se schimbe \u00een furtun\u0103. Aceasta o \u015ftim din buni \u015fi str\u0103buni \u015fi niciodat\u0103 nu ne-am \u00een\u015felat.
\n– Ciudat!… adaose astronomul.
\nApoi, dup\u0103 ce cuget\u0103 c\u00e2tva timp, se \u00eentoarse c\u0103tre tovar\u0103\u015ful s\u0103u \u015fi-i zise:
\n– Frate, \u015ftii ce?… Nu mai mergem mai departe… \u00centr-o \u0163ar\u0103 unde cuptorul \u0163ine loc de spi\u0163erie \u015fi mascurii \u015ftiu mai mult dec\u00e2t astronomii, n-avem ce c\u0103uta.” […]<\/p>\n
(Astronomul \u015fi doftorul)<\/p>\n
*<\/p>\n
“[…] – E tr\u00e2ndav ursul- zise Petrea, nu-l sco\u0163i cu una, cu dou\u0103 din tabietul lui… Dar eu i-s popa!…
\nApoi el b\u0103g\u0103 m\u00e2na \u00een torb\u0103, scoase o lum\u00e2n\u0103ric\u0103 de cear\u0103 alb\u0103, o lipi de buza pu\u015ftii, o aprinse… se puse pe br\u00e2nci \u015fi, cu pu\u015fca \u00eentins\u0103 \u015fi \u00eenarmat\u0103, intr\u0103 voinice\u015fte \u00een vizuinie […] Dup\u0103 c\u00e2teva minute de o a\u015fteptare groaznic\u0103, se auzi deodat\u0103 un tr\u0103snet de pu\u015fc\u0103, urmat de un gemet s\u0103lbatec, \u00eenfrico\u015fat […] Apoi se f\u0103cu iar lini\u015fte ad\u00e2nc\u0103… lorzii abia \u00ee\u015fi mai puteau p\u0103stra cump\u0103tul… Dar spre marea \u015fi nem\u0103rginita lor mirare, se v\u0103zu Petrea ie\u015find de tot… strig\u00e2nd:
\n– Trage\u0163i, b\u0103ie\u0163i, v\u00e2rtos!…
\nAtunci, c\u00e2te\u015ficinci \u00eencepur\u0103 s\u0103 trag\u0103 din r\u0103sputeri \u015fi iat\u0103 o co\u015fcogemitea ursoaic\u0103 moart\u0103.
\nUimirea englejilor fu at\u00e2t de mare, v\u0103z\u00e2nd izb\u00e2nda lui Petrea, \u00eenc\u00e2t, uit\u00e2ndu-\u015fi demnitatea \u015fi distan\u0163a social\u0103, \u00eencepur\u0103 s\u0103-l str\u00e2ng\u0103 de m\u00e2n\u0103 cu o c\u0103ldur\u0103 neobicinuit\u0103 cump\u0103tatului temperament englezesc.” […]<\/p>\n
(Petrea Dasc\u0103lul)<\/p>\n
DIN ANII COPIL\u0102RIEI \u015eI AI \u015eCOLARIT\u0102\u0162II LUI NICU GANE “[…] \u015ei ce frumoas\u0103 era tr\u0103sura \u00een care urma s\u0103 c\u0103l\u0103toresc! O nadiceanc\u0103 pe dricuri care scutura de minune, cu ro\u0163ile galbene, co\u015ful verde \u015fi capra neagr\u0103, at\u00e2rnat\u0103 \u00een cur\u0103le; iar caii erau tot cei suri ai tat\u0103lui meu […] s\u0103 m\u0103 apropii c\u00e2t mai cur\u00e2nd de acel col\u0163 al p\u0103m\u00e2ntului care se nume\u015fte acas\u0103 unde aveam s\u0103 petrec dou\u0103 luni dup\u0103 cheful meu\u2026 f\u0103r\u0103 clopotul cel sup\u0103r\u0103cios, care m\u0103 trezea \u00een toate dimine\u0163ile din somn, f\u0103r\u0103 latineasca \u015fi greceasca care-mi f\u0103ceau capul c\u0103lindar. […] Dincoace de mun\u0163i curge de-a lungul \u015fesului apa Moldovei\u2026 iar mai \u00eencoace, c\u00e2t mai aproape de mine\u2026 un adev\u0103rat rai de verdea\u0163\u0103. […]”<\/p>\n (C\u00e2nele Balan)<\/p>\n *<\/p>\n “[…] baba Ilinca\u2026 ea m\u0103 crescuse \u00een bra\u0163e, m\u0103 \u00eenv\u0103\u0163ase Tat\u0103l nostru. […] Eram departe de clopotul cel sup\u0103r\u0103tor de la \u015fcoal\u0103. […] V\u00e2nat \u015fi c\u0103l\u0103rie! Iat\u0103 dou\u0103 cuvinte care m\u0103 f\u0103rm\u0103cau. C\u00e2t despre c\u0103l\u0103rie, numai Beiul, tretinul meu cel cu coam\u0103 rotat\u0103, \u015ftie de c\u00e2te ori avea s\u0103 m\u0103 arunce \u00een mijlocul c\u00e2nilor de la st\u00e2n\u0103 […] ar trebui s\u0103-ntorc mult \u00eend\u0103r\u0103pt minutarele vie\u0163ii mele la v\u00e2rsta binecuv\u00e2ntat\u0103 de 16 ani. […] (\u00cen vacan\u0163e)<\/p>\n *<\/p>\n “[…] Pe vremea aceea nu era po\u015ft\u0103 de cai, nici telegraf, nici drum-de-fier, abia de erau drumuri b\u0103tute. […] Tata, sufletul casei noastre, omul cel scurt la vorb\u0103 \u015fi cald la inim\u0103… \u00eenchise ochii pe nea\u015fteptate. […]”<\/p>\n (Ion Urdil\u0103)<\/p>\n *<\/p>\n “[…] aveam v\u00e2rsta de \u015fase ani… Din dep\u0103rtarea din care privesc ast\u0103zi acei ani ai vie\u0163ii mele, \u00een\u0163elegi, amice, c\u00e2t trebuie s\u0103-mi par\u0103 de frumo\u015fi. P\u00e2n\u0103 la acea v\u00e2rst\u0103 nu trecusem barierile t\u00e2rgu\u015forului \u00een care m-am n\u0103scut; un t\u00e2rgu\u015for mic, dar curat, cu case albe v\u0103ruite, g\u0103tite ca de s\u0103rb\u0103toare, cu strade drepte, largi, bine prunduite; un t\u00e2rgu\u015for unde-\u0163i era mai mare dragul s\u0103 tr\u0103ie\u015fti. Pe ambele laturi ale stradelor se ridica c\u00e2te un \u015fir de plopi \u00eenal\u0163i, frumo\u015fi, care parc\u0103 str\u0103juiau asupra lini\u015ftii locuitorilor \u015fi de v\u00e2rful c\u0103rora mi-am aninat zmeii \u00een jocurile mele copil\u0103re\u015fti. (Ura din copil\u0103rie)<\/p>\n *<\/p>\n “[…] \u00een v\u00e2rst\u0103 de patru ani abia \u00eemplini\u0163i, c\u0103ci p\u0103rintele meu, gr\u0103bit s\u0103 m\u0103 vad\u0103 \u015ftiutor de carte, nu \u00een\u0163elegea s\u0103-mi pierd vremea cu nebuniile…Un slujitor m\u0103 purta \u00een bra\u0163e la \u015fcoal\u0103. […]” UNIREA LA F\u0102LTICENI<\/strong><\/p>\n <\/p>\n “[…] Eram un b\u0103ietan abia ie\u015fit din \u015fcoli \u015fi cu musta\u0163a nu tocmai r\u0103s\u0103rit\u0103, c\u00e2nd fui numit membru la Tribunalul de Suceava\u00een timpul scurtei c\u0103im\u0103c\u0103nii a lui Theodor Bal\u015f. Se \u015ftie c\u0103 dup\u0103 moartea lui Bal\u015f, Poarta a numit caimacan\u00een Moldova pe principele Neculai Conache-Vogoridi.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen Folticeni, ora\u015ful meu natal, era pe vremea aceea o genera\u0163iune\u00eentreag\u0103 de tineri… compus\u0103 din c\u00e2te doi sau trei fra\u0163i \u015fi anume: fra\u0163ii Mor\u0163un, For\u0103scu, Botez, Sungurof, Razu, Ple\u015fescu, Stamate, V\u0103sescu, Ghi\u0163escu, Gane, M\u0103c\u0103rescu, Romano, etc., to\u0163i\u00een num\u0103r de aproape 40, uni\u0163i prin str\u00e2nse leg\u0103turi din copil\u0103rie \u015fi care\u00eembr\u0103\u0163o\u015fasem cu entuziasm ideea mare \u015fi m\u00e2ntuitoare a Unirei. […] \u00cen jude\u0163ul Suceava la monastirea Slatina unde era egumen r\u0103posatul Calinic Miclescu, ales\u00een urm\u0103 mitropolit primar al Rom\u00e2niei. […] Ne\u00eentruneam regulat noi tinerii cel pu\u0163in o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la Slatina sub preziden\u0163ia lui Calinic Miclescu, unde combinam toate planurile de lupt\u0103, procesele-verbale de rezultate ob\u0163inute,\u00eentre\u0163ineam coresponden\u0163\u0103 cu celelalte comitete. […]<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Era\u00een miezul iernei, cu c\u00e2teva zile\u00eenainte de Sf. Neculai. Mare chef\u00eentre tinerii no\u015ftri de la Folticeni. Cei mai mul\u0163i primisem prin po\u015ft\u0103, pe nea\u015fteptate, decrete de boierii de la caimacanul Vogoridi. Eram c\u0103ft\u0103ni\u0163i fiecare dup\u0103 aprecierile binevoitoare ale lumin\u0103\u0163iei-sale cu rangurile de c\u0103minari, comis, sp\u0103tar, ban, ag\u0103, etc. […] \u00centru adev\u0103r, p\u0103rintele meu, de\u015fi b\u0103tr\u00e2n, era om vesel \u015fi primitor, m\u0103\u00eens\u0103rcin\u0103 s\u0103 invit la mas\u0103 de Sf. Neculai pe to\u0163i prietenii mei din ora\u015f. \u00cemi aduc aminte c\u0103 atunci, cu ocaziunea acelui banchet, am scris eu\u00eensumi invita\u0163iunile cu litere chirilice\u00eenc\u0103lecate unele peste altele dup\u0103 moda veche, puind\u00een fruntea fiec\u0103rei scrisori urm\u0103toarea adres\u0103: Onorat d-sale boierului… mare ag\u0103 sau mare ban, sau mare sp\u0103tar <\/em>, dup\u0103 rangul fiec\u0103ruia: singura dat\u0103 c\u00e2nd uzat de titlurile cu care Vogoridi sperase s\u0103 ne cumpere. […]<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Afar\u0103, lumina\u0163ie, focuri bengale, muzici, transparente cu portretul lui Vogoride \u015fi norod, de nu puteai r\u0103zbate cu sufletul. \u00cen dricul entuziasmului de comand\u0103 ce se manifesta pe strade, ie\u015fir\u0103m \u015fi noi de la banchet… \u015fi ne\u00eendreptar\u0103m spre prim\u0103rie, unde pe un cogemite transparent luminat, se vedea zugr\u0103vit\u0103 o caricatur\u0103 omeneasc\u0103 sub care era scris cu litere ro\u015fii: Tr\u0103iasc\u0103 excelen\u0163a-sa caimacanul Neculai Vogoride!<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2212 Ura!… strigar\u0103m noi din r\u0103sputeri \u015fi deodat\u0103 zece, dou\u0103zeci, treizeci de pietre fur\u0103 aruncate asupra transparentului \u015fi-l rupse de sus p\u00e2n\u0103 jos.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2212 Jos grecoteiul!<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0…\u015ei o nou\u0103 ploaie de pietre distruse transparentul cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, de nu mai r\u0103mase nici un petic din el. Iar publicul,\u00een loc s\u0103 ieie partea grecoteiului, f\u0103cu imediat cauz\u0103 comun\u0103 cu noi \u015fi prinse a striga:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u2212 Muzica!… Hora Unirei <\/em>!… Atunci tarafurile de l\u0103utari…. intonar\u0103\u00een aplauzele frenetice ale publicului\u00eentreg Hora Unirei <\/em>, vestita hor\u0103 a lui Alecsandri, care era c\u00e2ntecul\u00een\u0103l\u0163\u0103tor, hrana noastr\u0103 sufleteasc\u0103 de toate zilele.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Atunci toat\u0103 lumea care se afla\u00een fa\u0163a d\u0103r\u00e2m\u0103turilor transparentului, se prinse de m\u00e2n\u0103\u00eentr-o hor\u0103 stra\u015fnic\u0103, uria\u015f\u0103, cum nu se mai v\u0103zuse\u00een ora\u015ful nostru,\u00een care oamenii de toate v\u00e2rstele, de toate treptele sociale, jucau cu o furie nebun\u0103 \u015fi\u00een acela\u015f timp c\u00e2ntau\u00een cor:<\/p>\n Hai s\u0103 d\u0103m m\u00e2n\u0103 cu m\u00e2n\u0103 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0O! Cine ar putea descrie entuziasmul f\u0103r\u0103 seam\u0103n ce mi\u015fca acea sumedenie de oameni care\u00ee\u015fi v\u00e2nturau c\u0103ciulile\u00een aer, fr\u0103m\u00e2ntau p\u0103m\u00e2ntul cu picioarele \u015fi c\u00e2ntau, de r\u0103suna v\u0103zduhul.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Erau valurile poporului cari,\u00eentocmai ca un \u015fuvoi ce a rupt stavilile, nu mai\u00eent\u00e2mpin\u0103 piedici.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen fa\u0163a acestei priveli\u015fti impun\u0103toare, oamenii poli\u0163iei r\u0103maser\u0103\u00eencremeni\u0163i…<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Astfel, nesup\u0103ra\u0163i de nimeni, dup\u0103 o or\u0103 de joc nebun putur\u0103m s\u0103 ne ducem cu to\u0163ii pe la casele noastre, bucuro\u015fi de izb\u00e2nda f\u0103cut\u0103 \u015fi fiind siguri c\u0103 caimacanul Vogoride va fi fericit c\u00e2nd va auzi\u00een ce mod i-am adresat mul\u0163\u0103mirile noastre de ziua-i onomastic\u0103 pentru boieriile cu care ne c\u0103ft\u0103nise.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0A doua zi pela orele 11 diminea\u0163a, c\u00e2nd m\u0103 preg\u0103team s\u0103 merg la tribunal, fui\u00eent\u00e2mpinat de aprodul care\u00eemi remise o h\u00e2rtie. Eram destituit din func\u0163iunea de membru al Tribunalului Suceava. […] Ei bine, n-am sim\u0163it niciodat\u0103 o mai mare mul\u0163\u0103mire sufleteasc\u0103 ca aceea a destituirei mele din prima func\u0163ie ce ocupasem… To\u0163i prietenii \u015fi partizanii politici venir\u0103 s\u0103 m\u0103 felicite de marea onoare ce mi se f\u0103cuse. A doua zi, sara, se d\u0103du un bal\u00een casele r\u0103posatului Alecu For\u0103scu, unde to\u0163i invita\u0163ii m\u0103 s\u0103rb\u0103torir\u0103 ca pe un erou al zilei. […]<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Curentul unionist era a\u015fa de puternic,\u00eenc\u00e2t\u00een cele din urm\u0103, N. Istrati nici nu\u00eendr\u0103zni s\u0103 vin\u0103 la vot, iar din urne ie\u015fir\u0103 la toate colegiile cu majorit\u0103\u0163i enorme:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Iorgu V\u00e2rnav-Liteanu, \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Toader sin Pavel, deputat s\u0103tean din R\u0103d\u0103\u015feni.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Alte petreceri, alte baluri, pentru a s\u0103rb\u0103tori marea izb\u00e2nd\u0103\u00een alegeri.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Hora Unirei <\/em>se c\u00e2nta \u015fi se juca\u00een toate r\u0103sp\u00e2ntiile; versurile lui Alecsandri erau p\u00e2n\u0103 \u015fi\u00een gura copiilor; jurnalul unionist Steaua Dun\u0103rei <\/em>, redactat de Mihail Kog\u0103lniceanu \u015fi Vasile M\u0103linescu, scris\u00eentr-o limb\u0103, cu un foc \u015fi o putere de argumentare cum nu mai fusese jurnal rom\u00e2nesc p\u00e2n\u0103 atuncea, era Evanghelia care ne inspira \u015fi \u00eentre\u0163inea c\u0103ldura entuziasmului nostru. […]”<\/p>\n (Amintiri din timpurile Unirei)<\/span><\/p>\n NICOLAE (NICU) GANE<\/strong> \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Antume:<\/strong> \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Postume<\/strong>: \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Antume \u00een periodice<\/strong>: \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Postume \u00een periodice<\/strong>: \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Traduceri<\/strong>: \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Traduceri ale nuvelelor<\/strong>: \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Prezen\u0163a \u00een antologii precum<\/strong>: \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Referin\u0163e critice \u015fi consemn\u0103ri<\/strong>: Selec\u0163ie realizat\u0103 de prof. Sorin Gafencu <\/span>.<\/p>\n Nicu Gane f\u0103lticenean \u015fi ie\u015fean; de la statuia din fa\u0163a Colegiului la statuia de la Ia\u015fi ap\u0103rut\u0103 pe frontispiciul revistei Dacia Literar\u0103 Nr. 1-2, 2013<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Prelegomene g\u0103niste Ne-am propus ca p\u00e2n\u0103 la 1 februarie, ziua de na\u015ftere a scriitorului \u015fi Ziua Colegiului s\u0103 public\u0103m o suit\u0103 de texte ce vor s\u0103 anticipeze aceast\u0103 s\u0103rbatoare. PATRONUL NOSTRU SPIRITUAL, NICU GANE, NE \u00ceNSO\u0162E\u015eTE \u00ceN VACAN\u0162A DE IARN\u0102, Citi\u021bi mai mult…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":235,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"categories":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/210"}],"collection":[{"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=210"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/210\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":981,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/210\/revisions\/981"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media\/235"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=210"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=210"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n(SPICUIRI)<\/strong><\/p>\n
\nCine a \u00eenv\u0103\u0163at mai mult\u0103 carte? Pu\u0163in lucru e s\u0103 \u015ftie cineva latine\u015fte \u015fi grece\u015fte, s\u0103 fi ajuns de pild\u0103, \u00een matematici p\u00e2n\u0103 la cuadratul ipotenuzei, \u00een istorie s\u0103 \u015ftie cine a fost Xerxes \u015fi Artaxerxes, \u015fi altele. […]”<\/p>\n
\nCea mai \u00eensemnat\u0103 zidire care pe atunci atr\u0103gea privirile mele era biserica Adormirea, al c\u0103rui acoperi\u015f de tinichea \u00eemi lua ochii… \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd venea casa p\u0103rinteasc\u0103.
\nCasa p\u0103rinteasc\u0103 era o lume \u00eentreag\u0103 pentru mine. De\u015fi sunt mul\u0163i ani de c\u00e2nd m-am \u00eenstr\u0103inat de d\u00e2nsa, pribegind prin alte locuri, totu\u015fi g\u00e2ndurile mele necontenit se \u00eentorc cu drag c\u0103tre acei p\u0103re\u0163i, c\u0103tre acele unghere, de care m\u0103 leag\u0103 copil\u0103ria. […]
\n\u00centr-o zi, o tr\u0103sur\u0103 cu patru cai… trase la scar\u0103. Mama m\u0103 lu\u0103 \u00een bra\u0163e, m\u0103 puse al\u0103turi de d\u00e2nsa \u015fi-mi zise:
\n\u2212 Fiindc\u0103 ai fost cuminte, te iau cu mine la mo\u015fie!
\nTrecui bariera cu lan\u0163 de fer, poarta tainic\u0103, care desp\u0103r\u0163ea lumea cunoscut\u0103 de mine de cea necunoscut\u0103…
\n\u2212 Trecem Moldova, \u00eemi spuse mama…
\n[…] Pu\u0163in dup\u0103 aceea ajunsei la mo\u015fie, unde m\u0103 a\u015fteptau toate pl\u0103cerile: casele cu farmecul nout\u0103\u0163ii lor, curtea cea mare unde puteam bate mingea. […]
\nIat\u0103-m\u0103 ajuns la v\u00e2rsta unde \u00eencepu necazul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii. Cel dint\u00e2i care mi-a pus cartea \u00een m\u00e2n\u0103 a fost popa Ion Catihetul de la “Adormire”. De la d\u00e2nsul am \u00eenv\u0103\u0163at az, buche, vede, glagore, dup\u0103 moda veche; pe nem\u0163e\u015fte \u00eencepui cu un profesor care \u015fedea \u00een casa noastr\u0103 \u015fi care era mai mult v\u00e2n\u0103tor dec\u00e2t dasc\u0103l. […] Doar toat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura mea era numai o \u015fag\u0103, c\u0103ci pu\u0163in m\u0103 stingherea de la jocul mijoarcei, al zmeilor \u015fi al oinei. Mai g\u0103sisem \u015fi me\u015fte\u015fugul de a ascunde c\u0103r\u0163ile, pref\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 c\u0103 le-am pierdut, sau de a rupe filele unde mi se d\u0103deau lec\u0163iile, a\u015fa c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura mergea nu mergea, dar nebuniile mergeau strun\u0103. \u00cens\u0103 c\u00e2nd \u00eemplinii opt ani, atunci, vorba ceea, mi se \u00eenchise calea-n codru. P\u0103rin\u0163ii mei m\u0103 aduser\u0103 \u00een capital\u0103 \u015fi m\u0103 a\u015fezar\u0103 \u00eentr-o \u015fcoal\u0103. […] M\u0103 v\u0103zui \u00eentre p\u0103re\u0163ii posomor\u00e2\u0163i ai \u015fcolii, \u00een mijlocul unor dasc\u0103li \u015fi pedagogi cu figuri str\u0103ine \u015fi serioase \u015fi a unei turme de b\u0103ie\u0163i care f\u0103ceau o larm\u0103 asurzitoare. […] Ni\u015fte mese \u015fi b\u0103nci de lemn \u00eennegrite, scrijelate cu cu\u0163ita\u015ful. […] Apoi \u00eentr-un col\u0163 o tabel\u0103 neagr\u0103, pe care erau ni\u015fte semne ne\u00een\u0163elese, scrise cu crida, iar \u00een fa\u0163a meselor \u015fi a b\u0103ncilor, o catedr\u0103 de lemn mai \u00eenalt\u0103. […] Trecui clasele treptat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u015fit, f\u0103cui examenul clasei din urm\u0103. A fost o s\u0103rb\u0103toare mare pentru mine c\u00e2nd profesorii mi-au dat atestatul de ispr\u0103vire a cursului. […] Nu-\u0163i mai povestesc, amice, via\u0163a ce am dus-o \u00een str\u0103in\u0103tate… Destul c\u0103 am revenit \u00een \u0163ar\u0103 burduf de teorii. […]”<\/p>\n
\n(Serb\u0103rile la F\u0103lticeni)<\/span><\/p>\n
\nCei cu inima rom\u00e2n\u0103;
\nS\u0103-nv\u00e2rtim hora fr\u0103\u0163iei
\nPe p\u0103m\u00e2ntul Rom\u00e2niei ; […]<\/p>\n
\nAlecu Botez-For\u0103scu,
\nCostache Mor\u0163un,
\nDimitrie Grigoriu-V\u0103sescu \u015fi<\/p>\n
\n1838-1916
\nBibliografie, aprecieri critice, relat\u0103ri<\/p>\n
\nDebut literar la Convorbiri literare I, nr.3, 1 aprilie 1867;
\nDebut \u00een volum – \u00cencerc\u0103ri literare, Ia\u015fi, Tipografia na\u0163ional\u0103, 1873;
\nNovele, Ia\u015fi,Tipografia na\u0163ional\u0103, 1880;
\nPagini r\u0103zle\u0163e, Ia\u015fi, Editura libr\u0103ria nou\u0103, 1901;
\nZile tr\u0103ite, Ia\u015fi, Ed. Libr\u0103ria nou\u0103, 1903;
\nP\u0103cate m\u0103rturisite, Ia\u015fi, Ed. Libr\u0103riei nou\u0103, 1904;
\nNovele, Bucure\u015fti. Ed. Libr\u0103riei Alcalay, vol I-III;
\nSpice, Bucure\u015fti, Casa \u015fcoalelor, 1909.<\/p>\n
\nDiverse reedit\u0103ri \u00een perioada interbelic\u0103 \u00eentre 1916-1942;
\nReedit\u0103ri dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial:
\nNuvele, Bucure\u015fti, ESPLA, 1959, (edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Teodor V\u00e2rgolici, prefa\u0163\u0103 de \u015etefan Cazimir);
\nComoara de pe Rar\u0103u, Bucure\u015fti, Ed. Minerva, Biblioteca pentru to\u0163i, nr.627, 1971 (edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi prefa\u0163at\u0103 de Ilie Dan);
\nScrieri, Restititio, Ed. Minerva, 1979.<\/p>\n
\n“Convorbiri literare”, “Gazeta Transilvaniei”, “F\u0103t-Frumos”, “Revista idealist\u0103”, “Via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103”, “Flac\u0103ra”.<\/p>\n
\n“Flac\u0103ra”, “Adev\u0103rul literar \u015fi artistic”, “Convorbiri literare”.<\/p>\n
\nDante Alighieri, Divina comedie (Infernul) \u00een “Convorbiri literare” \u015fi \u00een volum 1906, 1907, 1914.<\/p>\n
\nSchanta, 1877 traducere de Mitte Kremnitz;
\nTraducerea nuvelelor \u00een suedez\u0103, german\u0103, ceh\u0103, maghiar\u0103, italian\u0103, francez\u0103 \u015fi s\u00e2rb\u0103.<\/p>\n
\nProzatorii no\u015ftri, 1921;
\nProz\u0103 umoristic\u0103 rom\u00e2n\u0103, 1965;
\nNuvela istoric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, 1972;
\nNuvele \u015fi povestiri istorice, 1972.<\/p>\n
\nNicu Gane:
\nAmicilor mei din “Junimea”, vou\u0103 v\u0103 dedic aceast\u0103 carte… c\u0103ci f\u0103r\u0103 voi, f\u0103r\u0103 caldul vostru \u00eendemn, nici o linie poate n-ar fi ie\u015fit din pana mea”;
\nG. C\u0103linescu:
\n“Gane are meritul de a fi deschis drumul nuvelei istorice cu treizeci de ani \u00eenainte de apogeul ei” (Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent);
\n\u015etefan Cazimir:
\n“\u00een evolu\u0163ia nuvelei rom\u00e2ne\u015fti pe c\u0103ile rodnice ale realismului, crea\u0163ia lui Nicu Gane reprezint\u0103 o pagin\u0103 semnificativ\u0103” (Nicolae Gane, Restitu\u0163io);
\nIlie Dan:
\n“Gane este \u00een cea mai mare parte a operei sale un continuator al unei str\u0103lucite tradi\u0163ii care se leag\u0103 de numele lui Kog\u0103lniceanu, Asachi, Negruzzi, Alecsandri \u015fi un precursor al lui Hoga\u015f \u015fi Sadoveanu”;
\n“Exist\u0103 \u00een nuvelistica lui Gane c\u00e2teva pagini durabile, integrate \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne at\u00e2t din punct de vedere al subiectelor tratate, c\u00e2t \u015fi al formei lor literare”;
\nE. Lovinescu:
\n“Opera literar\u0103 a lui Nicu Gane este simpl\u0103, curg\u0103toare \u015fi f\u0103r\u0103 mult\u0103 art\u0103. Printre copii ea va r\u0103m\u00e2ne pururi un ostrov de senin\u0103tate \u015fi de voio\u015fie”;
\nMihail Sadoveanu:
\n“Proza lui armonioas\u0103 care ne-a \u00eenc\u00e2ntat orele de vis ale tinere\u0163ei, care \u015fi azi ne desp\u0103gube\u015fte de o parte din vana, complicata \u015fi preten\u0163ioasa literatur\u0103 a prezentului, proza lui nesilit\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 firesc \u015fi lin ca o priveli\u015fte a bl\u00e2ndei noastre Moldove”. (1916, necrolog);
\nConstantin Ciopraga:
\n“plin de Sadoveanu \u015fi cucerit de Lovinescu, privind respectuos portretul bl\u00e2ndului Gane cu pieptul s\u0103u numai stele \u015fi decora\u0163ii (patron spiritual al Liceului), prin 1933 aveam sentimentul c\u0103 a sta \u00een b\u0103ncile prin care trecuser\u0103 primii doi \u015fi at\u00e2\u0163ia al\u0163ii era un privilegiu” (Caietele privitorului t\u0103cut);
\nVasile Ciurea:
\n“Cam \u00eenaintea Cr\u0103ciunului lui 1915, am adresat un apel lui Nicu Gane, fost ministru, Prefect \u015fi Primar, Efor la Ia\u015fi \u015fi ca fiu al F\u0103lticenilor, rug\u00e2ndu-l s\u0103 ne \u00eencurajeze munca, trime\u0163\u00e2ndu-ne lucr\u0103rile sale, vre-un manuscris, poate \u015fi chiar tabloul s\u0103u.
\nNicu Gane, c-o deosebit\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103, ne trimite (D-lui Gorovei \u015fi V. Ciurea) urm\u0103toarea scrisoare, drept r\u0103spuns la a noastr\u0103:
\n11 Decembrie 1915
\nDomnii mei,
\nAm onoarea de a v\u0103 trimite prin po\u015ft\u0103 14 volume ale mele \u00eentre care sunt \u015fi dou\u0103 volume traduse \u00een german\u0103 de un profesor din Cern\u0103u\u0163i, Jaroslav Kramerius. Nu f\u0103r\u0103 oarecare osteneal\u0103 le-am putut aduna pe toate. \u00cen cur\u00e2nd v\u0103 voi trimite un manuscris \u015fi portretul meu \u00een m\u0103rime natural\u0103, \u00eencadrat dup\u0103 cum se cuvine.
\nPrimi\u0163i, Domnii mei, \u00eencredin\u0163area distinsei mele considera\u0163iuni.
\n(ss) Nicu Gane
\n…Conseqvent promisiunei, N. Gane ne trimite la 21 decembrie 1915, portretul s\u0103u frumos \u00eencadrat \u015fi cu autograful s\u0103u, \u00een josul unei dedica\u0163iuni f\u0103cut\u0103 Muzeului….
\n…Anul 1916 \u00eencepe cu noi dona\u0163iuni… Printre donatorii cei dint\u00e2i ai acestui an, \u00eel g\u0103sim tot pe Nicu Gane. La 12 Ianuarie trimite o scrisoare cu dou\u0103 din manuscrisele sale \u015fi anume: Catrin\u0163a\u015f \u015fi Milordachi, aceasta din urm\u0103 cu subiectul din \u0163inutul nostru.
\nScrisoarea aceasta din Ianuarie, adresat\u0103 scriitorului acestor r\u00e2nduri, o termin\u0103 astfel:
\n“Acum, c’am \u00eendeplinit aproape \u00een totul cererea D-voastr\u0103, v\u0103 mul\u0163umesc din inim\u0103 pentru cinstea ce mi-a\u0163i f\u0103cut de a v\u0103 adresa la mine \u00een scop de a v\u0103 procura c\u0103r\u0163ile mele, pentru Muzeul din F\u0103lticeni. M’am supus cu at\u00e2t mai mult\u0103 pl\u0103cere dorin\u0163ei D-voastre, cu c\u00e2t F\u0103lticeni este iubitul meu ora\u015f natal plin de amintiri din copil\u0103rie, iar jude\u0163ul Suceava (a\u015fa se numea atunci) este unul din cele mai frumoase ale \u0163\u0103rei, care mi-a inspirat odinioar\u0103 multe din nuvelele mele” “”.]
\n“Muzeul este \u00een posesiunea coresponden\u0163ei lui Nicu Gane cu familia, c\u00e2t \u015fi cu diferite personalit\u0103\u0163i ale timpului s\u0103u \u00eencep\u00e2nd cu regele Carol I p\u00e2n\u0103 la Ion Creang\u0103. \u00centreaga colec\u0163iune: scrisori, fotografii, telegrame, manuscrise […]. Muzeul s-a \u00eembog\u0103\u0163it cu decora\u0163iile mari, ob\u0163inute drept r\u0103splat\u0103 pentru meritele lui cet\u0103\u0163ene\u015fti \u015fi literare: Marea Cruce a Coroanei Rom\u00e2niei cu plac\u0103, Ordinul Carol I, c\u00e2t \u015fi medalia “Bene Merenti” oferit\u0103 de Academie” – pag.39 \u015fi 127
\n(Muzeul F\u0103lticenilor. Dou\u0103 decenii de munc\u0103, Tipografia Bendit, F\u0103lticeni, 1934)<\/span><\/p>\n![](\"http:\/\/nicugane.files.wordpress.com\/2013\/02\/statuia_nicugane.jpg\")
<\/p>\n