{"id":102,"date":"2016-06-03T10:12:32","date_gmt":"2016-06-03T08:12:32","guid":{"rendered":"http:\/\/nicugane.ro\/nou\/?page_id=102"},"modified":"2016-06-03T10:13:04","modified_gmt":"2016-06-03T08:13:04","slug":"fosti-directori","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/istoric\/fosti-directori\/","title":{"rendered":"Fo\u015fti directori"},"content":{"rendered":"

VASILE BALOMIR<\/strong>, profesor titular de parte \u015ftiin\u0163ific\u0103, a condus Gimnaziul “Alexandru Ioan I” \u00een primul an al fiin\u0163\u0103rii sale, 1870\u20131871. Bursa jude\u0163ului pentru Politehnica din Z\u00fcrich l-a adus la F\u0103lticeni prin transfer de la Gimnaziul “\u015etefan cel Mare”, Ia\u015fi. Func\u0163ionau \u00een acel an doar doi profesori: directorul la partea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi Nicolae Beldiceanu la partea literar\u0103. “Ministerul aprob\u0103 cu satisf\u0103c\u0163iune deschiderea cursurilor gimnaziului… precum \u015fi permutarea domnului Vasile Balomir \u00een calitate de director \u015fi profesor de parte \u015ftiin\u0163ific\u0103” (Telegrama ministrului nr. 10581). Ros de o boal\u0103 ascuns\u0103 \u015fi neiert\u0103toare, \u00een mai 1871, Vasile Balomir cerea s\u0103 fie \u00eenlocuit cu Nicolae Beldiceanu. La scurt timp s-a sf\u00e2r\u015fit din via\u0163\u0103.
\n\u00a0\u00a0\u00a0THEODOR\u00a0 AVRAM<\/strong>, profesor de \u015ftiin\u0163ele naturii, a predat la gimnaziu \u00eentre 1871\u20131876 fiind \u015fi director. Cum \u00eentre timp \u00ee\u015fi deschisese \u015fi o tipografie, nu a mai avut timp suficient pentru \u015fcoal\u0103.
\n\u00a0\u00a0\u00a0V. T. LOVINESCU<\/strong>, profesor de rom\u00e2n\u0103, latin\u0103 \u015fi istorie, \u00eentre 1873\u20131876, a func\u0163ionat apoi ca director fiind ancorat \u015fi \u00een realit\u0103\u0163ile vie\u0163ii politice. \u00centemeietor al dinastiei Lovine\u015ftilor, el a \u00eendrumat pa\u015fii nesiguri ai \u00eenceputurilor gimnaziului, d\u00e2ndu-le putere \u015fi temeinicie. Membru \u00een consiliul comunal, a sus\u0163inut interesele \u015fcolii \u015fi i-a ob\u0163inut dot\u0103ri corespunz\u0103toare. Din 1876 conduce gimnaziul \u015fi \u015fcoala de meserii care func\u0163iona \u00een acela\u015fi local. \u00cen 1885, printr-un amendament \u00een Camer\u0103, ob\u0163ine o izb\u00e2nd\u0103: trecerea gimnaziului \u00een bugetul ministerului. Primul \u015fi marele pas pentru construc\u0163ia cl\u0103dirii gimnaziului de aici porne\u015fte. A izbutit s\u0103-\u015fi vad\u0103 visul \u00eemplinit: \u00een 1892 s-a intrat \u00een frumosul \u015fi modernul loca\u015f. F\u0103cuse foarte multe \u015fi erau \u00eenc\u0103 multe de f\u0103cut. \u00cent\u00e2i de toate, \u015fcoala \u015fi gospod\u0103rirea acesteia precum \u015fi a propriet\u0103\u0163ii sale de pe strada Sucevei, strad\u0103 a Lovine\u015ftilor \u00een perimetrul de dup\u0103 spitalul israelit (Maternitate) \u015fi p\u00e2n\u0103 la casa Horia \u015fi Vasile Lovinescu (Galeria Oamenilor de Seam\u0103). Activitatea \u015fcolar\u0103 s-a \u00eempletit cu cea politic\u0103; \u00een cinci legisla\u0163ii a reprezentat ora\u015ful ca deputat \u015fi senator. 40 de ani de activitate \u00een slujba \u015fcolii urmat\u0103 de o b\u0103tr\u00e2ne\u0163e activ\u0103 la Casa de economii. Participant la s\u0103rb\u0103toarea Semicentenarului, privind \u00eenapoi cu modestie \u015fi mul\u0163umire, cel ce s-a \u00eenzidit \u00een \u015fcoala pe care a slujit-o form\u00e2nd at\u00e2tea genera\u0163ii, a d\u0103ruit un fond b\u0103nesc pentru ajutorarea elevilor cu pu\u0163ine posibilit\u0103\u0163i materiale.
\nA slujit ca director aproape un sfert de veac. A fost decorat cu Steaua \u015fi Coroana Rom\u00e2niei, grad de oficer, Bene-merenti, clasa I-a \u015fi R\u0103splata muncii pentru \u015fcoal\u0103.
\nGHEORGHE STINO<\/strong> a fost profesor de limba francez\u0103 onor\u00e2nd \u015fcoala p\u00e2n\u0103 \u00een 1932. Absolvent al gimnaziului \u00een 1892, el face parte din familia slujitorilor \u015fcolii care \u00eencepe cu tat\u0103l s\u0103u, Ion Stino, autor al unui manual de geografie pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, \u015fi continu\u0103 cu fiul s\u0103u, cunoscutul profesor A. G. Stino. Profesor al lui Mihail Sadoveanu, a condus \u015fcoala din martie 1901\u2013 decembrie 1903, august 1918 \u2013 ianuarie 1919 \u015fi din 1921\u20131929. Interesat de literatur\u0103, iubitor de carte \u015fi cultur\u0103, a militat pentru \u00eenfiin\u0163area bibliotecii gimnaziului \u015fi pentru organizarea vie\u0163ii cultural-artistice preocup\u00e2ndu-se \u015fi de orchestra elevilor. Pensionat \u00een 1932, m\u0103rturisea: “\u015fcoala a fost unicul scop al vie\u0163ii mele”. Activitatea de etajare a liceului l-a \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat \u00een a realiza \u015fi mai mult. \u00cen m\u0103sura \u00een care a avut fonduri. Cei ce l-au urmat, au continuat amenaj\u0103rile.
\n\u00a0\u00a0\u00a0ANASTASE SPIRIDONESCU<\/strong>, n\u0103scut la Pom\u00e2rla, Dorohoi, profesor de limba latin\u0103 din 1899, a organizat s\u0103rb\u0103toarea Semicentenarului consider\u00e2ndu-se pe sine \u015fi pe confra\u0163ii s\u0103i “apostoli” al luminii, frumosului \u015fi adev\u0103rului. Probabil istoricul gimnaziului l-a scris el iar statisticile le-a realizat N. N. Tolea, profesor de desen care era \u015fi secretar. Serbarea a fost preg\u0103tit\u0103 de Ion Chirescu, actorul Marinescu \u015fi profesoara Creang\u0103. Dintr-o scrisoare trimis\u0103 de un absolvent al promo\u0163iei 1932, c\u0103pitanul Cozma, citim c\u0103 era “\u00eenalt \u015fi voinic c\u00e2t Ceahl\u0103ul”. Portretul cap\u0103t\u0103 consisten\u0163\u0103 prin eviden\u0163ierea aspectelor de ordin moral, \u00een primul [r\u00e2nd era] iubirea pentru elevi. A condus \u015fcoala aproximativ 16 ani.
\n\u00a0\u00a0\u00a0HARALAMBIE B\u0102IE\u015eU<\/strong>, n\u0103scut la Botu\u015fana, l\u00e2ng\u0103 Umor, \u00een 1891, a absolvit Universitatea din Cern\u0103u\u0163i, specialitatea istorie \u2013 geografie. A fost director al liceului din 1929\u20131931 \u015fi a apoi din 1945\u20131946. \u00cen special \u00een timpul ultimii conduceri s-a lovit de epoca tulbure, de precaritatea mijloacelor pentru desf\u0103\u015furarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, muncind pentru reconstruc\u0163ia \u015fcolii devastat\u0103 de ravagiile r\u0103zboiului \u015fi izbutind s\u0103 o reorganizez prin energia sa neobosit\u0103. A continuat cu aceea\u015fi energie munca p\u00e2n\u0103 la pensionarea din 1947. A fost membru al Ordinului “Coroana Rom\u00e2niei”, \u00een grad de Cavaler.
\n\u00a0\u00a0\u00a0VASILE CIUREA<\/strong>, n\u0103scut la F\u0103lticeni \u00een 1885, absolvent al gimnaziului \u00een 1898, s-a specializat \u00een \u015etiin\u0163ele Naturii, specialitatea secundar\u0103 \u2013 drept \u015fi economie politic\u0103. \u00ce\u015fi \u00eencepe profesoratul la Pom\u00e2rla. La Gimnaziul \u00een care a \u00eenv\u0103\u0163at, a slujit din 1900 p\u00e2n\u0103 la pensionare, \u00een 1943. Din 1914 se preocup\u0103 de muzeu colec\u0163ion\u00e2nd exponate valoroase, realiz\u00e2ndu-l mai \u00eent\u00e2i \u00een \u015fcoal\u0103, l\u00e2ng\u0103 amfiteatru, \u015fi mut\u00e2ndu-l apoi \u00een cl\u0103direa proprie, vizavi de prim\u0103rie, actualmente Biblioteca or\u0103\u015feneasc\u0103. Primar, prefect, parlamentar, director, profesor a fost o personalitate cu preocup\u0103ri diverse. \u00cen timpul directoratului s\u0103u s-au pensionat Anastase Spiridonescu \u015fi Gheorghe Stino. A fost membru al Societ\u0103\u0163ii regale de geografie, membru corespondent al Comisiei monumentelor istorice, membru activ al Societ\u0103\u0163ii naturali\u015ftilor, membru corespondent al Societ\u0103\u0163ii numismatice. Muzeul F\u0103lticenilor, deschis \u00een 1930, este rodul muncii sale. Simion Mehedin\u0163i \u00eei recunoscuse meritul: “de-ar face \u015fi al\u0163ii a\u015fa”. L-a onorat \u015fi faptul c\u0103 a editat manuale \u015fcolare. A fost decorat cu “R\u0103splata muncii” Cl. I, Ordinul “Coroana Rom\u00e2niei”, Meritul cultural, Profesor eviden\u0163iat \u015fi Profesor emerit. A tr\u0103it bucuria Centenarului reprezent\u00e2nd ca decan de v\u00e2rst\u0103 vechea gard\u0103.
\n\u00a0\u00a0\u00a0ION MAZ\u0102RE<\/strong>, ardelean, profesor de matematic\u0103 din 1906 p\u00e2n\u0103 la pensionarea din 1935. A. G. Stino afirma c\u0103 a terminat gimnaziul \u00een timpul directoratului s\u0103u (1914\u20131915), probabil o “enclav\u0103” \u00een timpul directoratului Spiridonescu. Ajutor de primar \u015fi primar, un fost elev \u00eel portretiza “ochi p\u0103trunz\u0103tori, cu o pal\u0103 de p\u0103r ro\u015fu ce o d\u0103dea peste chelie”. A fost director \u00eentre 1933\u20131938.
\n\u00a0\u00a0\u00a0ILIE GRIGORE<\/strong>, n\u0103scut \u00een 1887 la Cop\u0103ceni, Ilfov, specializat \u00een filosofie, a func\u0163ionat la Liceul “Nicu Gane” din 1930 p\u00e2n\u0103 \u00een 1947, la pensionare. A condus \u015fcoala \u00eentre 1938\u20131945. O perioad\u0103 dificil\u0103 “\u015fcoala str\u0103jerit\u0103 din 1937, pavilionul s-a ridicat la 29 mai 1938”. Epoc\u0103 tulbure \u00een care, pentru a ajuta elevii a \u00eenfiin\u0163at internatul \u00een c\u00e2teva spa\u0163ii din \u015fcoal\u0103 supraveghind mi\u015fc\u0103rile de extrem\u0103 care aveau adep\u0163i \u00eentre elevi; perioad\u0103 nesigur\u0103 \u015fi cu multe \u00eencerc\u0103ri, cu mobiliz\u0103ri \u015fi concentr\u0103ri, cu refugiul la Blaj, cu pierderi materiale \u015fi umane.
\n\u00a0\u00a0\u00a0NICOLAE MACOVEI<\/strong> semneaz\u0103 la rubrica director \u00een 1940. Era n\u0103scut \u00een 1907 la Cahul; cit\u0103m dintr-un proces verbal din februarie 1941 despre gestul de absolut\u0103 gravitate \u015fi repulsie comis cu ocazia Sf\u00e2ntului Neculai de c\u0103tre ni\u015fte elevi huligani care au batjocorit icoana din coridorul principal, fapt pe care Nicolae Macovei, fostul director de atunci, a confirmat \u00een fa\u0163a Conferin\u0163ei profesorilor c\u0103 nu l-a cunoscut.
\n\u00a0\u00a0\u00a0TRAIAN LUCHIAN<\/strong> s-a n\u0103scut la Ige\u015fti, jude\u0163ul Storojine\u0163 \u00een 1904, \u00een familia unui profesor la liceul militar. Licen\u0163iat \u00een filologie modern\u0103, a predat limba rom\u00e2n\u0103, latin\u0103 \u015fi francez\u0103 la Storojine\u0163, Vijni\u0163a, C\u00e2mpulung, F\u0103lticeni. \u00cen anul \u015fcolar 1946\u20131947 a fost director la liceul nostru ancor\u00e2nd \u00een realit\u0103\u0163ile grele ale epocii \u015fi \u00eencerc\u00e2nd unele rezolv\u0103ri. Politica prosovietic\u0103, combaterea ideologiei burgheze \u015fi afirmarea celei comuniste au men\u0163inut \u00eenc\u0103 starea de suspiciune. Mul\u0163i elevi erau b\u0103nui\u0163i de orientare gre\u015fit\u0103, elementul ideologic fiind un obiectiv la ordinea zilei.
\n\u00a0\u00a0\u00a0VASILE GH. POPA<\/strong> n\u0103scut \u00een 1912 la M\u0103lureni-Nicore\u015fti, jude\u0163ul Gala\u0163i, a f\u0103cut studii teologice \u015fi filologice. \u00cen 1938 a fost angajat la Episcopia ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 a Maramure\u015fului, zona Sighet. \u00centre anii 1940\u20131946 a func\u0163ionat ca angajat al Sfintei Mitropolii a Moldovei \u015fi Sucevei, slujind \u00een parohie. Din 1946 se angajeaz\u0103 ca preot la acest liceu pred\u00e2nd religia \u015fi limba rom\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1951. Dup\u0103 laicizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een 1948, pred\u0103 doar limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen anul \u015fcolar 1947\u20131948 a fost directorul \u015fcolii desf\u0103\u015fur\u00e2nd o activitate meritorie. \u00cen perioada 1951\u20131960 a func\u0163ionat la Liceul nr. 2; perioada de deten\u0163ie, ca \u015fi \u00een cazul colegului de cancelarie, profesorul Sorin Gorovei, \u00ee\u015fi \u00eenceteaz\u0103 activitatea \u015fcolar\u0103 o vreme. Eliberat \u00een 1964, ocup\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1969 func\u0163ii la I.A.S. \u015eold\u0103ne\u015fti. Din 1969 este re\u00eencadrat la Liceul nr. 1 F\u0103lticeni p\u00e2n\u0103 \u00een 1976 c\u00e2nd este pensionat. Om de o generozitate deosebit\u0103 \u015fi de o cultur\u0103 vast\u0103, ve\u015fnic activ, profesorul a r\u0103mas senin \u015fi entuziast, chiar dac\u0103 a avut at\u00e2tea de suferit. Munca \u00eel f\u0103cea s\u0103 uite \u015fi s\u0103 ierte. A fost mult iubit ca profesor \u015fi ca director. A \u00eencurajat imboldurile poetice ale elevului s\u0103u Nicolae Labi\u015f, pe care l-a ini\u0163iat \u00een literatura clasic\u0103 \u015fi \u00een marea poezie a lumii. A asigurat elevilor din internat condi\u0163ii de studiu, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-i religia muncii \u015fi organiz\u00e2nd Societatea \u015ftiin\u0163ific\u0103, artistic\u0103 \u015fi literar\u0103 a elevilor precum \u015fi Cenaclul de la Casa de Cultur\u0103.
\n\u00cen vara anului 1948 semneaz\u0103 ca director \u015fi VLADIMIR DZULYBA<\/strong>, n\u0103scut la Cern\u0103u\u0163i \u00een l896, ucrainean, profesor de german\u0103 care odat\u0103 cu introducerea limbii ruse, pred\u0103 acest obiect. De asemeni, semneaz\u0103 ca director \u015fi \u00een anul 1948\u20131949 \u00eempreun\u0103 cu DAVID RIMER<\/strong>, subdirector sau director adjunct.
\n\u00a0\u00a0\u00a0NICOLAE\u00a0 A\u00a0 ONOFRIESEI (ONOFRIESCU)<\/strong> n\u0103scut la R\u0103d\u0103\u015feni \u00een l908, a urmat liceul la F\u0103lticeni \u00eentre anii 1921-1928. \u00cen perioada 1929\u201336 continu\u0103 studiile superioare devenind licen\u0163iat \u00een \u015etiin\u0163ele naturii. La F\u0103lticeni este profesor din 1945. A condus \u015fcoala \u00eentre 1948\u20131950 ca director al\u0103turi de V. Dzulyba sau David Rimer, revenind la conducere \u015fi \u00een al\u0163i ani. Con\u015ftiincios \u015fi serios \u00een munc\u0103, dup\u0103 ce un an a lucrat ca inspector \u015fcolar (1950\u201351), a condus cu intermiten\u0163e \u015ecoala medie nr. l \u00eempreun\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Ion Andriescu, n\u0103scut la Nigote\u015fti, cu profesoara Alexandrina N\u0103stac, cu Ioan Baldazar sau Constantin Ilioaia, p\u00e2n\u0103 la pensionare. A asigurat un echilibru absolut necesar \u00een perioada tulbure \u015fi agitat\u0103 de ideologizare for\u0163at\u0103 \u015fi sindicalizare. A fost, cu \u00eentreruperi, director timp de peste 10 ani. \u015ecoala de 11 sau 10 clase, cu note de la 1 la 5 \u015fi organizarea \u00een p\u0103trare, cu examene anuale avea nevoie de spiritul cump\u0103tat al seniorului.
\n\u00a0\u00a0\u00a0VASILE BOGDANE\u0162<\/strong> n\u0103scut \u00een 1907 la G\u0103uzeni, jude\u0163ul Orhei s-a aflat la conducerea \u015fcolii \u00een anii 1950\u2013l952. Profesor de fizic\u0103, a avut un b\u0103iat Valeriu, coleg cu Nicolae Labi\u015f, devenit tot profesor de fizic\u0103, func\u0163ion\u00e2nd la Bac\u0103u \u015fi care, la Centenar, ne-a vorbit de adolescen\u0163a \u015fi primele iubiri ale poetului de la M\u0103lini. Vasile Bogd\u0103ne\u0163 preda \u015fi cursuri de limba rus\u0103 colegilor de cancelarie \u00een conformitate cu via\u0163a politic\u0103 \u015fi comandamentele epocii.
\n\u00a0\u00a0\u00a0IOAN BALDAZAR<\/strong> n\u0103scut la Boto\u015fani \u00een 1927, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Geografie-Geologie la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Ia\u015fi, a fost \u00eencadrat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een perioada 1952\u2013l967. Din 1954, cu intermiten\u0163e (la \u00eenceputul anului \u015fcolar 1960\u20131961 a fost \u00eenlocuit o perioad\u0103 scurt\u0103 de profesorul VLADIMIR MARTUSIEVICI<\/strong>, n\u0103scut \u00een 1923 la Viprova, jude\u0163ul Orhei, \u015fi \u00een anii \u015fcolari 1965\u20131967 c\u00e2nd a fost inspector \u015fef al Sec\u0163iei de \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a raionului F\u0103lticeni). \u00cen 1967 un accident stupid \u00eei provoac\u0103 moartea prin electrocutare. A condus unitatea \u00eempreun\u0103 cu profesorul Onofriescu, cu Ion Andriescu sau Constantin Ilioaia. Cu mobilitate \u015fi flexibilitate a g\u00e2ndirii, cu energie tinereasc\u0103, a \u00eenviorat via\u0163a cultural-artistic\u0103 a \u015fcolii \u015fi a instaurat o atmosfer\u0103 de colegialitate ie\u015fit\u0103 de sub teroarea susceptibilit\u0103\u0163ii organelor politice. Vesel, glume\u0163, spontan, cultivat, a decorsetat mult atmosfera tensionant\u0103 impus\u0103 de ideologia vremii, a \u00eendemnat colegii \u015fi elevii spre afirmare plenar\u0103 printr-un respiro creator de interes pentru munc\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. Calit\u0103\u0163ile sale intelectuale \u015fi tactul pedagogic l-au ajutat la aceasta. Spiritului sobru al colaboratorilor le-a ad\u0103ugat mobilitatea tinere\u0163ii sale entuziaste. Activitatea a sporit \u00een randament prin ac\u0163iuni extra\u015fcolare asigurate cu tact \u015fi la care el \u00eensu\u015fi participa. Prestigiul institu\u0163iei, a crescut \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul s-a stabilizat prin revenirea la studiile de 11, respectiv 12 ani. Perioada directoratului s\u0103u a fost mai favorabil\u0103 recept\u0103rii de ansamblu a culturii \u015fi literaturii, cu o deschidere mai mare spre nou. Nici problemele administra\u0163iei n-au r\u0103mas mai prejos. Suspiciunea din deceniul cinci a disp\u0103rut definitiv asigur\u00e2nd climatul propice \u015fcolii. A fost decorat cu Medalia Muncii.
\n\u00a0\u00a0\u00a0CONSTANTIN ILIOAIA<\/strong>, n\u0103scut la Brusturi jude\u0163ul Neam\u0163 \u00een 1914, a fost mai \u00eent\u00e2i \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor din l950 \u00een aceast\u0103 \u015fcoal\u0103. \u00centre timp \u015fi-a continuat studiile, devenind profesor de matematic\u0103. Activ \u00een via\u0163a \u015fcolii, remarcat pentru con\u015ftiinciozitate \u015fi putere de munc\u0103, domnul director (a\u015fa \u00eel numim \u015fi acum c\u00e2nd a devenit nonagenar \u015fi sim\u0163im c\u0103 ochii i se umezesc a mul\u0163umire pentru recunoa\u015fterea meritelor sale puse \u00een slujba \u015fcolii f\u0103lticenene) este cel dintotdeauna: entuziast, cu ini\u0163iativ\u0103, cu puterea g\u00e2ndului frumos, cu planuri, multe planuri concretizate \u00een Monumentul Veteranilor de r\u0103zboi, cu activit\u0103\u0163i la Casa Corpului Didactic, Casa Pensionarilor \u015fi Sindicatul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, cu alte \u015fi alte proiecte \u015fi propuneri pentru comunitate, rezolvabile \u00een viitor. \u00cen urm\u0103, o via\u0163\u0103 de om cu nenum\u0103rate merite pornind de la organizarea ac\u0163iunilor artistice ale Sindicatului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een special a corului cadrelor didactice, a grupului cameral, a unor ac\u0163iuni care promovau talentele din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Cu o scurt\u0103 perioad\u0103 c\u00e2nd a fost director la \u015ecoala “Alexandru Ioan Cuza” (1960\u20131961), revine ca director c\u00e2nd prim, c\u00e2nd adjunct. A colaborat cu profesorul director Ioan Baldazar r\u0103m\u00e2n\u00e2nd director prim c\u00e2nd acesta a fost inspector \u015fef al raionului. Din 1967 a coordonat conducerea \u00eempreun\u0103 cu directoarea Doina Cozma, iar dup\u0103 1970 \u015fi cu profesorul director Gheorghe Gafencu. Acesta este de altfel “triumviratul” care a preg\u0103tit Centenarul. Energia inepuizabil\u0103 a directorului Constantin Ilioaia s-a manifestat din plin. Foarte multe din realiz\u0103rile materiale i se datoreaz\u0103. A \u00eendrumat cu dragoste \u015fi bl\u00e2nde\u0163e activitatea elevilor din ciclul I \u015fi II. Repet, omul cu t\u0103lpi de o\u0163el a r\u0103spuns oric\u00e2nd prezent \u00een \u015fcoal\u0103 p\u00e2n\u0103 la pensionarea din 1976. \u015ei chiar \u015fi dup\u0103 aceea. \u00centre timp, \u015fcoala lui a devenit mai mare: \u015fcoala ora\u015fului unde a slujit ca profesor de \u015fcoala vie\u0163ii. A\u015fa \u00eel revedem azi, veteran de r\u0103zboi, veteran al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, privit cu venera\u0163ie de profesori \u015fi fo\u015fti elevi, \u00eenscriindu-se \u00een galeria “oameni care au fost” \u015fi “oameni care sunt”. Profesor eviden\u0163iat, medaliat cu Medalia Muncii clasa a III-a \u015fi nenum\u0103rate diplome pe linie \u015fcolar\u0103, sau ca veteran de r\u0103zboi, Cet\u0103\u0163ean de onoare al ora\u015fului, domnul director mai are multe proiecte. \u015ei poate \u00eel vom \u00eent\u00e2lni \u015fi \u00een 2014. I-o dorim.
\n\u00a0\u00a0\u00a0DOINA COZMA<\/strong>, n\u0103scut\u0103 \u00een 1938 la Tereblecea, pe teritoriul rom\u00e2nesc dintre Siret \u015fi Cern\u0103u\u0163i este absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de matematic\u0103 la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Ia\u015fi. A func\u0163ionat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din 1958; \u00een mai pu\u0163in de 10 ani, devine cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 directoare. Cre\u015fte odat\u0103 cu func\u0163ia de mare r\u0103spundere pe care a primit-o \u015fi se formeaz\u0103 al\u0103turi de so\u0163ul ei, directorul Filaturii, inginerul Gheorghe Cozma. Fire puternic\u0103, b\u0103ie\u0163oas\u0103, f\u0103r\u0103 complexe, a fost ajutat\u0103 \u015fi ascultat\u0103 de profesori. De la o partid\u0103 de \u015fah la o zi de munc\u0103 impus\u0103 prin hot\u0103r\u00e2rile de partid \u015fi de stat, directoarea a fost urmat\u0103 pentru c\u0103 a dat puterea exemplului. A fost al\u0103turi de colegi \u015fi elevi \u00eengrijindu-se de asigurarea condi\u0163iilor de via\u0163\u0103, munc\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 ale copiilor. A \u00eentre\u0163inut spiritul de emula\u0163ie, camaraderia \u015fi colegialitatea. De aceea, to\u0163i au sprijinit-o \u015fi au urmat-o. Rela\u0163ia cu fo\u015ftii elevi se men\u0163ine la fel de puternic\u0103 \u015fi azi. Echipa Centenarului \u00een trio directorial \u2013 Cozma, Ilioaia, Gafencu \u2013 a fost un exemplu de coeziune. La expirarea stagiului, a condus Liceul nr. 2, re\u00eentorc\u00e2ndu-se la catedr\u0103 aceea\u015fi coleg\u0103 muncitoare, principial\u0103, glumea\u0163\u0103, exigent\u0103 cu sine \u015fi cu ceilal\u0163i.
\nDoina Cozma, prima femeie-director din istoria acestei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, r\u0103m\u00e2ne un exemplu de munc\u0103, devotament \u015fi abnega\u0163ie \u00een \u015fcoala pe care a slujit-o cu d\u0103ruire \u015fi care acum, ca \u00eentotdeauna, o salut\u0103 cu respect.
\n\u00a0\u00a0\u00a0GHEORGHE GAFENCU<\/strong>, n\u0103scut \u00een 1936 la Dr\u0103gu\u015feni \u00een apropiere de F\u0103lticeni, a absolvit Facultatea de filologie, sec\u0163ia istorie. A revenit la liceu, dup\u0103 ce fusese director la \u015ecoala \u015eold\u0103ne\u015fti \u015fi-\u015fi f\u0103cuse stagiul de inspector \u015fcolar \u015fi vicepre\u015fedinte al raionului; s-a angajat plenar, din 1968, \u00een activitatea de preg\u0103tire a Centenarului al\u0103turi de \u00eentreg colectivul. Devine al doilea adjunct cu probleme de administra\u0163ie \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt seral, apoi director prim \u00eempreun\u0103 cu directoarea adjunct\u0103 Ana Dasc\u0103lu p\u00e2n\u0103 \u00een 1984 c\u00e2nd este numit Inspector General al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului sucevean. Se \u00eentoarce ca director \u00een toamna anului 1989, sf\u00e2r\u015findu-se din via\u0163\u0103 \u00een 1990. Energic, entuziast, constructiv, \u00een 15 ani de directorat a realizat \u00eempreun\u0103 cu colegii \u015fi elevii nenum\u0103rate obiective aidoma lui V. T. Lovinescu, Gh. Stino, Constantin Ilioaia. Primul director amintit a v\u0103zut ridic\u00e2ndu-se gimnaziul; cel de-al doilea a urm\u0103rit cu emo\u0163ie construc\u0163ia etajului; cel de-al treilea cu \u00eentreaga pleiad\u0103 (Ioan Baldazar, Doina Cozma, Gheorghe Gafencu) a realizat modernizarea impus\u0103 de Centenar. Cu Gheorghe Gafencu lucrurile stau altfel. S-a \u00eenzidit \u00een corpul B, sala de gimnastic\u0103, cantin\u0103, internat, atelier. A tr\u0103it \u00een perioada de mari construc\u0163ii edilitar-\u015fcol\u0103re\u015fti \u00een care, ca un alt Me\u015fter Manole, a lucrat al\u0103turi de “Nou\u0103 me\u015fteri mari,\/ Calfe \u015fi zidari”. Mult? Pu\u0163in? “Umbra” de care vorbea E. Lovinescu la Semicentenar, l-a prins \u00een zid \u015fi pe Gheorghe Gafencu. Bucurie a muncii \u015fi bucurie a izb\u00e2nzii. Si, negre\u015fit, umbre pe care patima d\u0103ruirii le va estompa. Construind nu pentru sine, ci pentru contemporani \u015fi posteritate, urm\u0103rind cu bucurie rodnicia colegilor \u015fi a elevilor pe care nu mai prididea s\u0103-i laude cu orice prilej, a fost un exemplu. Inspectorul Constantin Chindea \u00eei admira sinceritatea \u015fi altruismul aprecierii laudative a semenilor s\u0103i. C\u00e2\u0163i nu-\u015fi datoreaz\u0103 numele \u015fi renumele, ie\u015firea din anonimat, directorului. Surprins de aceast\u0103 pornire generoas\u0103, profesorul universitar Mihai Iacobescu s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 porneasc\u0103 la drum \u00eempreun\u0103 scriind Monografia Liceului “Nicu Gane”. Onoruri, diplome, Ordinul Muncii clasa a III-a \u015fi cel mai important din toate, Ordinul \u015ecolii, inexistent, dar prezent \u015fi onorant pentru cel ce a pus institu\u0163ia mai presus de toate, slujind-o printr-o religie a muncii.
\n\u00a0\u00a0\u00a0CREZANT GHENGHEA<\/strong>, n\u0103scut la Humor \u00een 1951, este absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti. T\u00e2n\u0103rul profesor a venit la “Nicu Gane” cu energia clocotitoare a \u00eenceputurilor. Din elevi \u015fi-a f\u0103cut prieteni \u015fi i-a c\u0103l\u0103uzit nu doar \u00een abstractul matematicilor, ci \u015fi concretul vie\u0163ii. Dinamic \u015fi activ, a fost creatorul propriei sale imagini. Promovat ca director \u00een 1984, a preluat din mers problemele complexe ale unit\u0103\u0163ii \u015fi le-a onorat rezolvarea printr-o logic\u0103 impecabil\u0103. S-a impus \u00een fa\u0163a colectivului didactic, a avut \u015fi are elevi performeri, azi matematicieni cu renume; tran\u015fant \u00een rela\u0163iile colegiale, nelipsit de sim\u0163ul umorului, generos c\u00e2nd este cazul, ironic adesea, bun cunosc\u0103tor al psihologiilor umane, directorul face parte din familia \u00eenving\u0103torilor. La catedr\u0103 \u015fi-a manifestat cu acela\u015fi energitism \u015fi spirit de emula\u0163ie lupta cu rutina \u015fi iner\u0163ia, crez\u00e2nd \u00een competi\u0163ia profesional\u0103 loial\u0103 \u015fi urc\u00e2nd pe podium performerii-matematicieni.
\nDin ianuarie 2003, a revenit la conducerea Colegiului “Nicu Gane” cu noi for\u0163e \u015fi cu mai mult\u0103 experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103. \u015ei ca un adev\u0103rat manager, ad\u00e2nc ancorat \u00een realit\u0103\u0163ile \u015fcolii, ale vie\u0163ii \u015fi ale economiei de pia\u0163\u0103.
\n\u00a0\u00a0\u00a0BOGDAN GRIGORIU<\/strong>, n\u0103scut la Mirosl\u0103ve\u015fti-Pa\u015fcani \u00een 1941, este absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103 de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Ia\u015fi. Este greu s\u0103 apreciezi activitatea celor din preajm\u0103. \u00cencercarea de a te men\u0163ine \u00een limitele obiectivit\u0103\u0163ii nu permite sentimentalisme. \u00cenainte de a fi director de \u015fcoal\u0103, Bogdan Grigoriu a fost un foarte bun director de clas\u0103 ca diriginte iubit \u015fi apreciat. Profesorul ocup\u0103 un loc important \u00een topul \u015fi clasific\u0103rile de specialitate. In anii 1975\u20131978 a fost profesor cooperant \u00een Maroc. A f\u0103cut parte din primul Parlament postdecembrist, fiind \u00eentre 1990\u20131992 deputat \u00een Adunarea Constituant\u0103 a Rom\u00e2niei. Dar politica nu l-a atras. A revenit la \u015fcoal\u0103, la marea lui pasiune \u2013 matematica \u2013 \u015fi la elevi. Aceasta-i era voca\u0163ia. L-a \u00eenlocuit \u00een perioada c\u00e2t a fost la Bucure\u015fti directoarea adjunct\u0103 Magda Vultur, cei doi av\u00e2nd o frumoas\u0103 \u015fi rodnic\u0103 preocupare pentru bunul mers al \u015fcolii. Instruirea elevilor a fost activitatea prioritar\u0103; a tr\u0103it \u00een deceniul nou\u0103 transform\u0103rile \u015fi inov\u0103rile \u00een Curriculum-ul \u015fcolar. A readus clasele V\u2013VIII prin concurs, preg\u0103tind pentru \u015fcoala-mam\u0103 genera\u0163iile ce b\u0103teau la poarta liceului. Activ \u015fi apropiat de colegi \u015fi elevi, a \u00eentre\u0163inut o atmosfer\u0103 destins\u0103, de bun\u0103 colegialitate, apreciind performan\u0163ele \u015fi \u00eencuraj\u00e2ndu-le. Cu sarcini \u00een conducerea ob\u015ftii, consilier, a pledat pentru \u015fcoal\u0103. A organizat \u00een continuare “Zilele \u015fcolii” polariz\u00e2nd interesul cadrelor didactice \u015fi al elevilor pentru aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare tradi\u0163ional\u0103 \u015fi a tr\u0103it bucuria de a ob\u0163ine ridicarea liceului la rang de Colegiu. Cu elegan\u0163\u0103 a vorbei \u015fi a faptei, cu \u00een\u0163elepciune \u015fi tact, dup\u0103 pensionarea colaboratoarei sale, inimoasa \u015fi con\u015ftiincioasa Magda Vultur, a condus timp de un an \u00eempreun\u0103 cu profesoara Magdalena Chira. Prin concurs, profesoara Doina Dominte a devenit director adjunct, aceea\u015fi bun\u0103 comunicare stabilindu-se \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103.
\n\u00cen anul 2002, expir\u00e2ndu-i mandatul directorial, a revenit la catedr\u0103, capabil \u015fi dornic de a o lua de la cap\u0103t, ca \u00eentr-un nou \u00eenceput profesoratul pe care l-a \u00eennobilat prin munca \u015fi prestan\u0163a sa.<\/span><\/p>\n

(Extras din Colegiul Na\u0163ional “Nicu Gane” (1870-2003)<\/em>, p. 32-38, Mioara Gafencu, Sorin Gafencu)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0NECULAI STURZU, <\/strong>profesor de limba si literatura rom\u00e2na cu rezultate remarcabile, pe linia traditiilor Colegiului, concretizate \u00een buna pregatire a elevilor pentru examene si etapa nationala a concursurilor scolare, unde acestia au obtinut premii si mentiuni.
\nA condus institutia \u00een perioada anilor 2005-2006, cu delegatie, si apoi, dupa concurs, p\u00e2na la pensionare, \u00een 2010, av\u00e2nd ca principali colaboratori pe prof. Liliana Oniciuc – dir. adj. , prof. Cristina Nechifor – consilier educativ, ec. Eugenia Haliga – contabil-sef, pe care le-a apreciat, \u00een mod repetat, pentru competenta si loialitate.
\n\u00cen timpul directoratului sau, scoala a cunoscut o serie de prefaceri \u00een ceea ce priveste infrastructura: consolidarea si reabilitarea corpului “A”, cu fonduri de la Banca Mondiala si de la M.E.C.T., reparatii la celelalte corpuri de cladire, \u00eenfiintarea a \u00eenca 2 laboratoare de informatica, a CDI-ului, a salii de muzica, a Capelei “Sf. Nicolae”, re\u00eenfiintarea laboratorului lingvistic si a cabinetului medical. Au fost dotate cu PC-uri si alte mijloace de \u00eenvatam\u00e2nt colectivele de catedra si toate laboratoarele.
\nA gasit mijloace de a-i stimula pe elevii care au obtinut premii nationale si internationale.
\nPentru priceperea, devotamentul, chiar spiritul de sacrificiu manifestate ca profesor si director, a fost distins cu Diploma de Merit a MECT si cu Premiul “Gh. Lazar” clasa I. Dar, mai presus de acestea, si-a c\u00e2stigat respectul elevilor si al parintilor acestora.
\nNECHIFOR ELENA-CRISTINA<\/strong>,
\nCronica “\u00een mers” a colegiului adaug\u0103 prin directoratul Elena Cristina Nechifor noi \u00eempliniri pe t\u0103r\u00e2m educa\u0163ional.
\nUn eveniment de anvergur\u0103 – laurii la Olimpiada Interna\u0163ional\u0103 de Filozofie din Turcia, 2007 – o propulseaz\u0103 pe t\u00e2n\u0103ra profesoar\u0103 \u00een prima linie \u015fi, entuziast\u0103 \u015fi creativ\u0103, urc\u0103 pe podiumul managerial. Preia “\u015ftafeta” \u00een 2010 si organizeaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu directoarea adjunct\u0103 Liliana Oniciuc<\/strong> \u015fi colectivul profesoral s\u0103rb\u0103torirea a 140 de ani de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt la “Nicu Gane”<\/strong>, \u015fcoala fiind r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu Diploma de Excelent\u0103 Educa\u0163ional\u0103<\/strong>.
\nAbsolvent\u0103 a acestei institu\u0163ii, des\u0103v\u00e2r\u015findu-\u015fi preg\u0103tirea \u00een disciplinele socio-umane, a revenit \u015fi a urmat drumul din banc\u0103 la catedr\u0103 \u015fi de aici \u00een fruntea institu\u0163iei pe care a onorat-o prin g\u00e2nd, fapt\u0103 \u015fi \u00eempliniri. A continuat ac\u0163iunea de modernizare a internatului, laboratoarelor, cancelariei, cantinei \u015fi de montare a termopanelor la sala de sport \u015fi \u00een alte loca\u0163ii. Ini\u0163iativa xeroxului pus la dispozi\u0163ia colegilor de cancelarie pentru a-\u015fi preg\u0103ti teste de evaluare sau lucr\u0103ri personale a fost de bun augur. A fost \u015fi \u00een fruntea ac\u0163iunii de \u00eenfiin\u0163are a APCNNGF<\/strong>, Asocia\u0163ia absolven\u0163ilor \u015fi prietenilor Colegiului Na\u0163ional “Nicu Gane”, asocia\u0163ie cu statut \u015fi personalitate juridic\u0103, aprobat\u0103 prin Ordonan\u0163\u0103 Guvernamental\u0103.
\nS-au derulat \u015fi sunt \u00een derulare proiecte educa\u0163ionale cu profil local, na\u0163ional, european. Persoana I plural este ilustrat\u0103 \u015fi \u00een parteneriatele profesor – parinti – elevi precum \u015fi \u00een Forul Interna\u0163ional al Democra\u0163iei Tinerilor. Prezen\u0163e active au fost \u015fi \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Educa\u0163iei de Calitate \u015fi \u00een ob\u0163inerea steagului verde \u00een \u015ecoala Eco \u015fi \u00een participarea la Festivalul interna\u0163ional de teatru “Birlic” \u015fi prin Ziua por\u0163ilor deschise – toate g\u0103sindu-\u015fi sus\u0163inere. Mai mult, evalu\u0103rileARACIP <\/strong>au adus colectivului profesoral titulatura – Scoal\u0103 de Top<\/strong>. Num\u0103rul olimpicilor na\u0163ionali \u015fi interna\u0163ionali \u015fi al laurea\u0163ilor la concursurile sportive a onorat \u015fcoala prin performan\u0163ele de v\u00e2rf.
\nCu echilibru \u015fi calm, cu autoritate, exigen\u0163\u0103 \u015fi respect pentru oamenii \u015fcolii, Elena Cristina Nechifor a adunat \u015fi a dedicat \u015fcolii \u00een care s-a format \u015fi \u00een care activeaz\u0103, prinosul unei munci rodnice la care se adaug\u0103 \u015fi omul cet\u0103\u0163ii din Consiliul Local.
\n\u00cen cei doi ani de conducere a cules cu modestie roadele \u00eenainta\u015filor \u015fi a sem\u0103nat pentru viitorime.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

VASILE BALOMIR, profesor titular de parte \u015ftiin\u0163ific\u0103, a condus Gimnaziul “Alexandru Ioan I” \u00een primul an al fiin\u0163\u0103rii sale, 1870\u20131871. Bursa jude\u0163ului pentru Politehnica din Z\u00fcrich l-a adus la F\u0103lticeni prin transfer de la Gimnaziul “\u015etefan cel Mare”, Ia\u015fi. Func\u0163ionau Citi\u021bi mai mult…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":81,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"categories":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/102"}],"collection":[{"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=102"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/102\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":104,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/102\/revisions\/104"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/81"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=102"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/nicugane.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=102"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}